Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul XII
pentru a numi cetatea oraşului medieval din acest loc. Cuvântul Clus înseamnă "închis" în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul Cluj-Napoca. O altă teorie acceptată este cea a provenienţei numelui din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând trecătoare între munţi sau din clusa stăvilar, baraj).

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg.

Klausenburg a fost unul dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localităţii, folosită în epoca ocupaţiei romane.

Există câteva teorii privitoare la originea denumirii Napoca: Napoca sau Napuca ar putea avea legătură cu o
serie de triburi dacice (Naparis sau Napaei). Denumirea ar putea proveni, de asemenea, de la grecesul napos (vale împădurită - Clujul aflându-se într-o vale înconjurată de păduri).

Citeste mai multe... 

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia preromană, cu numele Napuca. La scurt timp după cuceririle romane din 101-102 şi 105-106, Napuca a fost distrusă, spre a
fonda o nouă aşezare urbană (civitas), Napoca, pe malul drept al râului Samus. Această aşezare a fost fondată în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. După retragerea administraţiei romane din Dacia în anul 271 d.Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. Clujul
a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea „Castrum Clus“.
„Clavdiopolis, Coloswar vulgo Clavsenbvrg, Transiluaniæ ciuitas primaria“. Gravură a Clujului medieval de Georg Houfnagel (1617)Clavdiopolis, Coloswar vulgo Clavsenbvrg, Transiluaniæ ciuitas primaria“.
Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei oraşului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o
organizare urbană până în secolul XV. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber. Treptat Clujul a devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar şi cu distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din saşi, secui şi în mică măsură români.

Citeste mai multe...